E ziua in care nu ma uit
la ceas, la noi, nu vad cerul si nu imi pasa nici de textura pielii tale.
Oricine ai fi tu, azi pot trece de puhoiul de “ei”, “voi” , de tot ce inseamna
“acum” ori “odata”.
Mi-am abandonat sinele
- si ciudat sentiment masochist – am
inceput sa ma simt a cuiva – dupa o vreme ce-i
drept, dar am simtit ca apartin de ceva.
Apartin cuiva, apartin unui loc , unui om,
unui sentiment - si am inceput sa prind
culoare –
Verde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu