Atac de secunde

Cand ramanea singura mintea o lua razna. Creaturi cu zeci de capete si baloane cu nasul mare pluteau langa trupul ei. Predomina culoarea verde. Emanau vitalitate. Toti monstrii creati de ea erau doar terminatii ale actiunilor ce nu le putea duce la bun sfarsit. Era din lipsa timpului. Ar fi vrut sa-si hraneasca toti uriasii aia ciudati, dar nu avea destula hrana. Vroiau sa o soarbe, sa o savureze celula cu celula. Tesut cu tesut o vroiau. Ea insa nu se zbatea. Se lasa gadilata de bucatile mari ale intregii sale imaginatii.