- basm -

Niste ochi prea stralucitori nu ma lasau sa dorm. Motanul  facea  iar pe zeul in camera. Alearga si se oprea brusc in fata mea... Era sa fiu atinsa de ghearele sale. Sincer, am tresarit.Am tresarit...Era un deja- vu, doar cu alte personaje.

*

I-am scris din greseala. Mare greseala. Imi sarea inima din piept, dar am zambit triumfator de parca as fi facut-o intentionat.

Unghiile mele erau roase pana-n carne, chiar daca credeam ca am scapat, undeva in 98 de acest obicei oripilant. Mai conta? Nu.

Trecuse o zi, trecuse doua, trecuse noua zeci si noua... Si basmul meu se transormase intr-un cosmar. Formulele mediane deveneau pauze lungi si disturbatoare, dar intensitatea ramanea!

Nu mai era nici Fat Frumos, nici Harap Alb si nici Calin. Au ramas doar filele dintr-o asa zisa poveste... Poveste care isi pierduse din valoare, din zel si din farmec ...dar nu din intensitate.  Intorceam cate o fila doar de dragul de a termina cartea groasa plina de praf,  pe care mi-am propus-o sa o termin.

Dadeam ochii peste cap si faceam pe cea puternica,  doar ca sa ignor vizibilitatea batailor inimii mele. Vroia sa sara din piept. Chiar isi dorea asta. Norocul meu era , ca aveam doua maini libere pentru a tine tare pieptul sa nu vada lumea suferinta mea. M-am ascuns. Nu puteam iesi din starea aceea. Stiam ca sunt  o lașă.

Printesa sau nu, m-am pus in pat si incercam sa ma scufund in perne... Stiam bine regulile asa numitului basm. Urma seara, trebuia sa imi traiesc cosmarul. Am inchis ochii si am lasat sa se scurga timpul.