luni, 29 iulie 2013

32 de stele într-o cafea abătută

... si a pornit la drum sa vada, sa simta, sa auda, sa atinga  acele maini transpirate,buzele umede si stralucirea cruda a ochilor lui...... si a fost impinsa de acele maini, buzele ii urlau, iar ochii sai erau in agonie...                Ea inghitea cafeaua diluata cu lacrimi si isi simtea gustul sarat a lacrimilor calde, pentru prima data.                Inghitea gurile de cafea doar pentru a-si potoli suspinele proeminete, iar el auzea totul ... insa era mult prea stangaci sa-i fi raspuns cu dreapta.                El ... el nu suporta sa fie ignorat si ceea ce nu intelegea era ca in acele momente ea nu putea sa vorbeasca. Lupta fiecare cu sinele. Aceasta lupta era cea mai grea... sinele era mereu mai puternic.                Ea isi pierduse cumpatul, speranta, egoismul, posesivitatea, orgoliul...nu mai auzea nimic in afara de bataile inimii lui si ecoul cuvintelor sale grele.... in ziua ceea au sarit cioburi din dragostea lor, caci au spart-o , si curgeau pe podea oceane de lacrimi, doar pentru ca au indraznit sa se indoiasca de intregul ce-l alcatuisera.                Ea privea in gol, privea prin el, privea  stelele de o perfectiune exagerata de pe cana goala de cafea.Cate erau? 32. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu