duminică, 9 iunie 2013

Invitatie la masacru


                Nu am crezut ca voi apuca ziua aceea... Nu imi trecea prin cap ca voi sangera atata.
Eram constienta de tot. Eram convinsa ca gresesc drumul , dar mergeam cu capul sus, inainte. Aveam un scop.
Nu aveam nici o expresie, nu clipeam... ma transformasem intr-o  bucata de piatra care insa lacrima... si inghiteam lacrima dupa lacrima, tresarind adesea ca plang.

         Aveam clar in minte toata scena...totul... si nu cred ca o voi putea uita vreodata.  Eram in camera. Doar ca eu in loc sa infig cutitul in Iubire, ca in piesa lui Chirila, am tinut-o strans cu ambele maini si am implantat cu multa pofta cutitul in inima. In inima mea. 

Sfarsit!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu